Unde s-a mai văzut să dăruieşti sau să primeşti flori fără nici o ocazie? Insulte da! Ranchiună aruncată în față, poftim! Dar flori nu! Pentru flori e nevoie de pretexte, pe care le încearcă doar misoginii, linguşitorii, nu şi bărbații veritabili.
Am auzit acestă deplasată părere de când mă ştiu, lumea atotştiutoare îți va spune tranşant: nu ai voie să dăruieşti flori înaintea unui eveniment, pentru că s-ar putea persoana X să nu-l mai prindă, nici flori galbene nu ai voie să dăruieşti, cu atât mai mult cu pereche sau şi mai şi, o auzi pe câte una spunând "dar ce, eu mănânc flori?"
Toate aceste inepții sună a impotență şi frustrare ce tot bântuie printre noi, moldovenii din totdeauna, mai ceva ca pandemia.
Toate aceste inepții sună a impotență şi frustrare ce tot bântuie printre noi, moldovenii din totdeauna, mai ceva ca pandemia.
Şi după cum vă spuneam, astăzi am primit flori... şi da, fără pereche, doar că un pic îngalbenite, un pic şifonate, dar flori... şi nu era ziua mea de naştere, şi nici altă zi specială.
"Am primit flori"e despre un Paradis în destrămare, despre nişte sentimente iluzorii, ce iau forma unui praf de stele dacă încerci să le "măsuri cu sorții" sau dacă crezi că şansa înseamnă neapărat o nouă viață.
Am primit flori, nu e nicidecum despre creioane colorate, cu atât mai mult despre raiul pe care ni-l facem aici pe pământ, dar e despre aşteptarea zadarnică ce a supravețuit unui veac de singurătate fără emoții şi strângeri de inimă.
Am primit flori, nu e nicidecum despre creioane colorate, cu atât mai mult despre raiul pe care ni-l facem aici pe pământ, dar e despre aşteptarea zadarnică ce a supravețuit unui veac de singurătate fără emoții şi strângeri de inimă.
Iată ce înseamnă să primeşti flori: să crezi, dar să nu speri; să vrei, dar să nu poți; să taci, dar în acelaşi timp să te scufunzi într-un potop de răcnete, estompate de fluidul prejudecăților pe care n-ai cum să-l învingi atâta timp cât umbra fricii e la un pas de singurătatea ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu