despre ea

Mamica mea e femeia tipică de la țara, cea care nu se duce la culcare până nu sunt orânduite toate cum vrea ea. Uneori, poate sa nu doarma deloc de grija unei cloște care scoate pui sau de faptul că trebuie să meargă a doua zi la oraș. Cea de a doua îi dă palpitații, frisoane, anxietate. Abia când se vede la destinație răsuflă a ușurare.

De ce povestesc toate astea azi? Pentru că ziua de azi îmi aduce în memorie una dintre cele mai recente iesiri a mamicai " în lume". 

Anul trecut, i-am propus să ne întâlnim la Iași, de ziua ei, mai erau câteva evenimente care se suprapuneau. Și spre mirarea și bucuria noastră mămica a acceptat calatoria cu trenul

 Pentru că îmi amintește de o situație din anul trecut.