Ce facem cu frica?
Cum depășim momentele de frică?
Care ar fi starea, sentimentul care ar trebui să înlocuiască frica?
Sunt întrebări pe care mi le pun zilnic. Nu pentru că trăiesc constant această stare, dar pentru că ea apare cel mai frecvent în momente de decizie. Or, frica de eșec e sentimetul ce mă încearcă ori de câte ori trebuie să-mi demonstrez că pot? Vorbitul în public îmi aminteste cât de vulnerabilă sunt la acest capitol. Asumarea unei idei colective ori individuale mă dezarmează de curajul ideii. Nu mai zic de un examen care în fond nu e altceva decât o încununare a ceva. Știu, sunt convinsă că veți zice că-n situația asta, exercițiul și puterea lui este esențială, crucială.
De acord, dar ce facem atunci când la etapa exercițiului simți această frică de eșec și evident greșești?
Ce facem atunci când frica vine și din frustrare. Exersezi zilnic. Exersezi conversațiile cu tine.
Te scoți la tablă mai des, exact ca la școală când profesorii buni își doresc elevi buni. Asta veti spune si nu vă pot contrazice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu